Intervenţia chirurgicală

Mi s-a propus o intervenție chirurgicală. Ce se întâmplă acum?

Dacă pacientul are indicație chirurgicală și acceptă intervenția, o dată a operației îi va fi propusă, astfel încât să nu existe o pierdere de șansă pentru el și să corespundă atât programului lui cât și celui al echipei BRAIN Institute. Cazurile urgente au prioritate.

Consultul anestezic preoperator este obligatoriu și va fi efectuat cu cel puțin două zile înaintea datei planificate a operației.

Pacientul este internat seara înaintea operației pentru a fi văzut de anestezist și de chirurgul care îl va opera a doua zi. El este rugat să nu mai mănânce și să nu mai bea nimic după miezul nopții. Știm foarte bine că există un anumit nivel de anxietate și nu trebuie decât să fim anunțați, pentru a găsi o soluție la aceasta, normală de altfel, înaintea oricărei operații. Pacientul va face un duș cu șampon cu betadină în seara internării și în dimineața operației, pentru a diminua riscurile unei infecții postoperatorii.

Dimineața pacientul este condus în sala de operații de către o asistentă medicală. Va fi adormit de către anestezist în sala de operații. Echipa chirurgicală va începe poziționarea pacientului pe masă și instalarea câmpurilor operatorii. Pacientul este așezat în poziția anatomică cea mai eficientă pentru chirurg. Poziționarea pacientului ține cont și de confortul acestuia, chiar dacă este adormit, astfel încât la trezire să nu prezinte niciun disconfort cauzat de așezarea neadecvată pe masa de operații – escare, întinderi musculare, amorțeli etc. Pacienții noștri nu sunt rași în cap, ci doar minim  în zona inciziei (care nu depășește câțiva cm în lungime și aprox 5 mm în lățime) și care în cele mai multe cazuri este invizibilă postoperator, fiind ascunsă de păr.

Intervenția chirurgicală se face minim invaziv, realizând minicraniotomii (deschiderea cât mai mică a cutiei craniene), ghidate de un sistem de neuronavigație ce oferă o precizie  milimetrică. Pentru a extirpa cavernomul se folosesc principii pe care le folosim în toate intervențiile neurochirurgicale, și anume vom căuta culoare anatomice pentru a ajunge la leziune astfel încât distrucția tisulară cerebrală să fie minimă sau inexistentă. Pacientul va fi monitorizat electrofiziologic în funcție de riscul fiecărei operații (potențiale evocate motorii, senzitive, monitorizare de nervi cranieni și/sau periferici). Prin disecții realizate cu instrumente microchirurgicale precise și întotdeauna sub microscopul operator, asistat endoscopic după caz, se poate diseca cavernomul de țesuturile normale din jur. Un ajutor important este dat de cavitron (un aspirator ultrasonic dedicat operațiilor microchirurgicale), având posibilitatea de a extirpa cavernomul fără a manipula țesuturile normale din jurul acestuia. Datorită sistemului de neuronavigație, chirurgul primește în timp real informații esențiale despre localizarea intraoperatorie (în lipsa acestui echipament localizarea intraoperatorie putând fi uneori foarte dificilă și riscul de complicații poate deveni major). Echipa de neurochirurgi a Brain Hospital dispune de o platformă tehnică de top și de o experiență excelentă în utilizarea tuturor acestor dispozitive, fapt ce asigură pacientului șansa de a beneficia de tratamente de înaltă calitate, riscurile operatorii fiind minimizate. După înlăturarea  cavernomului voletul osos se repoziționează și se fixează cu plăcuțe si șuruburi de titan, obținând astfel un bun rezultat estetic, lucru deosebit de important. Firele cu care se închide pielea sunt resorbabile și nu necesită înlăturarea lor (cad singure sub duș).

Care sunt riscurile și complicațiile operației?

Riscurile operatorii sunt  dependente de localizare, raporturi anatomice, mărimea cavernomului, boli asociate etc.  și ele vor fi discutate cu fiecare pacient în parte în timpul consultației neurochirurgicale.

Complicații posibile pentru toate cavernoamele, indiferent de localizare sunt :

  • anestezice – pacientul trebuie adormit și trezit – cu tehnologia și specializarea echipei anesteziologice aceste riscuri sunt foarte mici
  • riscuri trombembolice – minimizate prin evaluare preoperatorie și prin măsuri active preoperatorii, peroperatorii și postoperatorii
  • riscul infecțios – sub 1%;
  • hematom de sit operator, sub 1%

La acestea se adaugă riscurile neurologice care sunt în funcție de localizarea cavernomului și raporturile sale cu structurile din jur. De obicei complicațiile majore (noi deficite neurologice permanente,  ischemii cerebrale majore, leziuni vasculare etc.) sunt sub 1 % iar cele minore sunt sub 5%. Mortalitatea este sub 1%.Un pacient operat de un cavernom cerebral situat la nivelul emisferelor cerebrale are un risc de a dezvolta epilepsie , însă tehnica operatorie din zilele noastre permite diminuarea importantă a acestuia. Dacă totuși apare , această condiție este tratată în cele mai multe cazuri medical, cu rezultate excelente.

După externare, pacientul va fi revăzut în consultație cu un IRM de control la 6 săptămâni și eventual un altul la 3 luni. Dacă rezecția a fost completă, pacientul este considerat vindecat și nu este nevoie de o urmărire neurochirurgicală ulterioară.