Material și metode

Vom include în studiu pacienții nou diagnosticați cu glioblastom sau astrocitom anaplazic, care nu au mai fost operați, iradiați sau chimiotratați anterior.

În următorii doi ani, estimăm că BRAIN Institute va trata un număr de 500 pacienți cu afecțiuni neuro-oncologice. Dintre aceștia, aproximativ 100 vor putea fi incluși în program, restul neîndeplinind criteriile.

Protocolul de management va include, în funcție de caz, rezecția chirurgicală, radioterapia și chimioterapia citostatică, urmărirea imagistică periodică, re-intervenția chirurgicală, re-iradierea și chimioterapia de linia a doua.

Parametrii urmăriți vor fi obiectivi, reproductibili și ușor de cuantificat, pentru a permite o analiză statistică cât mai corectă:

  • Supraviețuirea globală:de la diagnostic, până la momentul decesului;
  • Intervalul liber de boală:de la momentul diagnosticului, până la evidențierea recidivei;
  • Calitatea vieții și performanța neurologică (Scorul Karnofsky și Rankin, chestionare decalitatea vieții);
  • Analiza cost/beneficiu pentru anumite metode de tratament și diagnostic (vezi Avastinulsau testele genetice);
  • Analiza costurilor sociale (zile de spitalizare, de incapacitate de muncă etc).

Protocolul de îngrijire a pacientului neuro-oncologic va avea componente care țin de fiecare dintre specialitățile implicate:

  • Radioterapie – protocolul concret urmând a fi definitivat de către radioterapeuți;
  • Oncologie medicală (chimioterapie) –  protocolul concret urmând a fi definitivat de către oncologi;
  • Neurochirurgie – elemente care fac diferența față de practica obișnuită din România:
    • Grad înalt de rezecție (exereza completă a tumorii), cu ajutorul mai multorinstrumente: Fluoroscopia cu 5-ALA, Neuronavigație, Microscop operator (întotdeauna);
    • Dovada obiectivă a gradului de rezecție – RMN cerebral la 24h postoperator;
    • Chirurgie minim invazivă: incizii și volete mici, care permit vindecarea rapidă și începerea radioterapiei la 2-3 săptămâni postoperator;
    • Neuromonitorizarea intra-operatorie – pentru a reduce la minimum complicațiileneurologice și sechelele pacienților, ceea ce crește calitatea vieții și ameliorează scorurile de performanță;
    • Re-intervenția chirurgicală – ori de câte ori este necesar și posibil, cu respectareacalității vieții și a statusului neurologic.
  • Anatomie patologică – imunohistochimia și diagnosticul precis;
  • Imagistica medicală – RMN cerebral cu contrast și protocol 3D pentru compararea corectă a imaginilor, utilizarea la neuronavigație și planning-ul radioterapiei;
  • Succesiunea concretă în timp a acestor terapii – reducerea la minimum a timpilor morți, de așteptare;
  • Urmărirea periodică – calendar de urmărire clinico-imagistică;
  • Stabilirea unor criterii clare, reproductibile și coerente pentru recidivă: când, cum, de câte ori, etc.
    • Re-intervenție chirurgicală
    • Re-iradiere
    • Chimioterapie de linia a doua.

Scopul final este de a pune la punct un sistem eficient și funcțional, bazat pe dovezi științifice de management al pacienților cu tumori cerebrale maligne. După doi ani, intenționăm să facem o evaluare a acestui protocol pe baza unor criterii clare, cuantificabile, și să comparăm rezultatele cu practica curentă din țară, la nivel mondial și cu cea anterioară.