Dr. Mihai Craciun, medic primar neurochirurg: Informația curată, corectă și completă, alături de empatie, reprezintă esența relației medic – pacient

Neurochirurgia este un domeniu fascinant și, deși s-au făcut pregrese considerabile în ultimii ani, încă există multe necunoscute. L-am rugat pe Dr. Mihai Crăciun, medic primar neurochirurg, să ne împărtășească din culisele meseriei pe care o practică în cadrul BRAIN Institute. A rezultat un interviu interesant, în care vorbim despre beneficiile neurochirurgiei moderne asupra pacienților, despre esența relației medic-pacient, despre următorul punct de cotitură în practicarea neurochirurgiei, dar și despre provocări, oportunități și viitorul neurochirurgiei. 

 

Ne puteți descrie, pe scurt, în ce constă activitatea dumneavoastră în cadrul Brain Institute?

Dr. Mihai Crăciun: „Sunt medic neurochirurg în cadrul Brain Institute și activitatea mea se împarte între sala de operații, cabinetul de consultații și patul pacientului. În proporții variabile – uneori petrec mai mult timp în sala de operații, sunt și zile de  consultații, alteori aloc cea mai mare parte a timpului relației directe cu pacientul și cu familia sa. Mai există timp și pentru studiu sau discuții cu colegii, atât din cadrul Brain Institute, cât și din alte centre – în special colegii oncologi și radioterapeuți de la Amethyst. Nu atât de mult cât mi-aș dori eu, ce-i drept. De multe ori, abia seara, acasă, apuc să mai răsfoiesc jurnalele de specialitate.”

 

Ce v-a determinat să vă orientați către neurochirurgie?

Dr. Mihai Crăciun: „M-a fascinat anatomia și funcționarea sistemului nervos încă din anul 2 de facultate. O vreme am vrut să fac neurologie, apoi am intrat în contact cu disciplinele chirurgicale (nu neurochirurgia direct, nu era modul în anii de facultate) și m-a atras caracterul mai concret și practic al lor. Neurologie + chirurgie = neurochirurgie. Mulți din jurul meu s-au speriat de lungimea rezidențiatului sau de legendele care circulau pe vremea aceea și care datau din epoca profesorului Arseni, dar eu am preferat să le ignor. Am avut dreptate.”

 

Cum arată o zi obișnuită de muncă în cadrul Brain Institute?

Dr. Mihai Crăciun: O zi obișnuită…. Niciuna nu seamănă cu alta, dar, în general, îmi încep ziua cu vizita la pacienții internați, pe secție sau în ATI. Uneori mai sunt pacienți veniți la consultație sau control dimineața, în afara orelor de ambulatoriu. Iar pe la 8:30 – 9:00 urc la sala de operații (e un etaj mai sus). De aici s-a cam terminat cu predictibilitatea. Știu când intru la sală, nu și când ies. Sunt operații pentru care te pregatețti la 5-6 ore și merg foarte bine și sunt gata în 2-3 ore sau invers, operații care merg mai greu decât te așteptai și durează mai mult. Întotdeauna, când termin operația, primul lucru pe care il fac după ce se trezește pacientul este să îmi sun soția și apoi să cobor să vorbesc cu cei din familia pacientului.

 

Ne puteți explica cum diferă neurochirurgia modernă de cea clasică? Care sunt beneficiile concrete pentru pacienți?

Dr. Mihai Crăciun: Neurochirurgia zilelor noastre este foarte tehnologizată. Depindem de foarte multe aparate și instrumente complexe fără de care nu ne putem imagina cum am putea face operații. Pe vremuri, diagnosticul se punea pe baza examenului neurologic și a unor investigații rudimentare, iar operațiile se făceau cu instrumente manuale, rudimentare (trepanul și trefina sunt aceleasi, în esență, de 2000 ani, de pe vremea lui Hipocrat). Rata de eșecuri era, evident, imensă, inacceptabilă astăzi. Acum apelăm la RMN ca să vizualizăm tumorile cerebrale (de exemplu), folosim neuronavigația, microscopul operator, monitorizarea electrofiziologică intraoperatorie; oprim sângerarile prin electrocoagulare cu pense care nu se lipesc sau cu clipuri din titan, compatibile RMN, iar voletul osos îl facem cu instrumente electrice care nu doar că sunt mai rapide, dar ne și menajează forțele pentru partea cu adevărat esențială a operației – cea pe creier.

Este un progres implacabil, uneori mai lent, alteori mai rapid, dar întotdeauna în aceeași direcție. Noutăți și device-uri apar în fiecare an și multe dintre ele sunt cu adevărat valoroase. Nu întotdeauna prețul este justificat, dar aceasta e o discuție mult mai amplă și spinoasă.

Cât despre pacienți, beneficiile sunt evidente. În primul rând, e vorba de siguranța actului medical. Fie că vorbim de diagnostic, unde tomograful și RMN-ul au revoluționat, realmente, neurologia și neurochirurgia, fie că vorbim de partea chirurgicală, cifrele vorbesc de la sine. Mortalitatea și rata complicațiilor operatorii au scăzut dramatic, de la peste 30% în urmă cu 50 ani la sub un procent astăzi.

 

Ce vă fascinează la creierul uman? Credeți că știința poate ajunge la un asemenea nivel astfel încât să deslușim misterele creierului uman?

Dr. Mihai Crăciun: Creierul uman este cea mai complexă structură din univers, atât cât îl cunoaștem. Sunt aproape două secole de când oamenii de știință încearcă să îl descifreze. Iar numărul disciplinelor implicate este impresionant: anatomia, embriologia, biologia celulară și histologia, genetica, neurologia, neurochirurgia, psihologia și psihiatria, electrofiziologia și imagistica medicală și probabil lista mai poate continua. Există chiar un nume pentru acest super-domeniu de științe: neuroștiințe. În ultimii ani, cele mai importante progrese au venit din sfera electrofiziologiei – elecrtroencefalografia, electromiografia, electrocorticografia intraoperatorie, stimularea magnetică transcraniană – și al neuroimagisticii – tehnicile speciale de RMN de tip RMN funcțional și tractografie – care pun în evidență conexiunile și funcționarea în timp real a diferiților centrii din structura creierului. Un ajutor important, cel putin la nivel conceptual, a venit dintr-un domeniu mai neobișnuit – matematica, mai precis teoria rețelelor și a grafurilor, care pare special făcută pentru sistemul nervos. Există chiar un amplu proiect de cartografiere a creierului demarat de Harvard University și devenit ulterior multicentric – The Human Connectome Project – care își propune să obțină o hartă completă a conexiunilor cerebrale.

De la an la an, cantitatea de informații crește aproape exponențial, însă cu cât aflăm mai multe, cu atât ne dăm seama cât nu știm, de fapt.

 

Care credeți că ar fi următorul punct de cotitură în practicarea neurochirurgiei?

Dr. Mihai Crăciun: Este greu de spus de unde va veni urmatoarea revoluție în neurochirurgie. Cele mai importante progrese au fost introducerea electrocoagulării, a microscopului operator și a imagisticii moderne (CT si RMN) și, poate, a neuronavigației bazate pe acestea din urmă. Endoscopia, care sub diferite forme a revoluționat alte domenii, cum ar fi ORL, chirurgia abdomino-pelvină, gastro-enterologia sau urologia, în neurochirurgie a rămas oarecum marginală, adică este utilizată, dar într-un număr restrâns de situații, fără a deveni un standard, ca microscopul, operator, de exemplu. Pe măsură ce neurochirurgia se dezvoltă, inovațiile tind să fie din ce în ce mai specializate pe diferitele subdomenii: chirurgie spinală, oncologie, neurovascular, etc.

Momente de cotitură pot veni și din partea altor specialități conexe, cum ar fi radiologia intervențională, care a preluat cea mai mare parte din cazurile de anevrisme și malformații vasculare cerebrale; sau radioterapia – Gamma-knife, Cyber-knife, proton-terapia sau chiar tehnicile convenționale perfecționate – care a preluat o bună parte din patologia tumorală.

Ce ne rezervă viitorul, nu știu. Există multe așteptări din partea nanotehnologiei și a roboticii medicale, însă mai e mult de lucru în acest sens.

 

Care considerați că sunt cele mai importante trei lucruri pentru a face performanță în acest domeniu?

Dr. Mihai Crăciun: În primul rând, pasiune. Dacă nu îți place, nu ai cum să faci performanță. Apoi ambiție, sau tenacitate. Nu este un domeniu care se dezvăluie ușor. Și, desigur, trebuie să îți meargă mintea și să poți să gândesti și în afara tiparelor, dincolo de ghidurile și conceptele standard.

 

Care considerați că este esența relației medic-pacient? Care sunt principiile după care vă ghidați în relația cu pacienții dumneavoastră?

Dr. Mihai Crăciun: În primul rand, sinceritatea. Trebuie să fii sincer cu pacientul (sau măcar cu familia sa) atât în ceea ce privește diagnosticul bolii, prognosticul și posibilitățile de evoluție, cât mai ales în ceea ce poți face tu ca medic, ce ai facut, daca e cazul și, nu în ultimul rând, în ceea ce pot face altii. Informația curată, corectă și completă este esența comunicarii medic – pacient.

În al doilea rand, compasiunea. Empatia. Dorința de a-l ajuta pe cel din fața ta, atât cât poți. Fără compasiune, nu există medicină.

 

Care considerați că este cea mai mare provocare cu care vă confruntați în meseria pe care o practicați?

Dr. Mihai Crăciun: Provocari sunt la tot pasul. Deși mă consider un privilegiat al sorții să pot lucra într-un sistem performant, unde dispunem de dotări la nivel european, există întotdeauna câte ceva ce ți-ar fi de folos și de care nu dispui. Dar astea sunt de cele mai multe ori mici amănunte neesențiale. Marea provocare o reprezintă, pentru mine, tumorile maligne ale creierului, glioamele în special. In ciuda miilor de pagini care se publică în fiecare an pe această temă, încă nu avem o soluție cu adevărat viabilă, ca în cazul altor cancere. Glioamele continuă să ne sfideze și să aibă o evoluție în continuare nefavorabilă. Există speranțe de mai bine, există noutăți valoroase în acest domeniu, însă suntem departe încă de un tratament curativ.

 

Care considerați că este cea mai mare oportunitate pentru neurochirurgie (ex: dezvoltarea unei noi generații de neurochirurgi, la standarde internationale)?

Dr. Mihai Crăciun: Dacă vorbim de România, probabil că da, aceasta ar fi marea oportunitate a vremurilor noastre. Avem șansa să revenim în pluton, să ne racordăm la ce se întâmplă în lume la ora actuală. Libera circulație a medicilor (nu toți pleacă definitiv, sunt destui cei care se și întorc) și investițiile care se fac în tehnologie, atât în privat, cât și la stat, ar trebui sa creeze premizele unei evoluții rapide a modului în care se face neurochirurgie. Acum, mai contează și oamenii, cu mentalitățile lor, pe care e, deseori, foarte greu sa le schimbi. Probabil că este nevoie de timp ca să se producă schimbarea, important e să se producă. Eu sunt optimist în acest sens, cred că evoluția este inevitabilă, chiar dacă, uneori, merge mai greu decât am vrea noi.

 

Ne puteți împărtăși viziunea dumneavoastă în ceea ce privește viitorul neurochirurgiei?

Dr. Mihai Crăciun: Pe termen lung, între 500 și 1000 ani, sper ca neurochirurgia să dispară, ca de altfel toată medicina, odată cu eradicarea tuturor bolilor. Pe termen scurt, ba chiar și mediu, mai avem încă de lucru, nu mă tem.

Oamenilor le este teamă de operații, mai ales pe creier sau pe coloană, așa că vom asista la o proliferare a tehnicilor non-chirurgicale și minim-invazive de tratament, de exemplu embolizarea anevrismelor, iradierea tumorilor cerebrale, infiltrații și tehnici intradiscale pentru hernia de disc, etc. Neurochirurgia, ca disciplină chirurgicală, va trebui să devină minim-invazivă ca să reziste. Conceptul există de ceva vreme, este practicat în multe centre, inclusiv la noi, la Brain Institute, însă majoritatea neurochirurgilor încă îl considera un moft. Intervențiile minim-invazive nu sunt posibile oricând și oriunde, există destule situații în care, cu toată bunăvoința, nu poți aplica principiile minimei invazivități. De cele mai multe ori, însă, poți. Și satisfacția pacientului este mai mare, recuperarea mai rapidă, complicațiile mai reduse, spitalizarea mai scurtă, costurile mai mici, etc. Cred că viitorul neurochirurgiei este în această direcție, ca de altfel al tuturor disciplinelor chirurgicale.

Ar mai fi un domeniu cu potențial viitor – neurochirurgia reparatorie. Este vorba, în special, de diverse implanturi tehnologizate și interfețe creier – computer, aflate, majoritatea, încă în stadiul de proiect. Unele însă există și funcționează – de exemplu implanturile neuromodulatoare pentru boala Parkinson, epilepsie sau unele tulburări psihiatrice. Este un domeniu în curs de dezvoltare, care ridică destule probleme legate etice și filozofice, de altfel, însă cu siguranță că vom asista la progrese semnificative în această direcție.

 

Share on Facebook0Tweet about this on TwitterShare on LinkedIn0Share on Google+0Print this page

5 comentarii

  1. Vlad fofici spune:

    Sper din tot sufletul ca soția mea sa scape de epilepsie are deja doua operații la brain institute si crizele nu s-au oprit la anul va trebui sa o facă pe a treia sper sa fie o reusita ca ne-am saturat de chin

  2. Vlad fofici spune:

    Am incredere in echipa voastră si stiu sigur ca o sa-mi salvați soția pentru ca lucrați cu Dumnezeu ,va iubesc

  3. MIRITA ALINA spune:

    Un colectiv minunat, de PROFESIONISTI si OAMENI, care dau o noua sansa la o viata normala pacientilor si familiilor lor!
    Respect si recunostinta ,intregii echipe de la Brain Institut!,

  4. Angelica spune:

    Sa le de-a dumnezeu sanatate, binecuvantare si multa bafta pe viitor. Sunteti minunati. Angelica D o pacienta care astazi traieste si se bucura de familie datorita acestor oameni cu suflet. BAFTA MULTA

  5. Grigoroiu florin spune:

    Dumnezeu sa le dea sanatate si multa putere de munca! Mult respect si recunostiinta pentru toti cei de acolo!Laurentiu este astazi mai puternic si cu un viitor la care poate spera.

Lasa un comentariu:

Adresa de email nu va fi publica. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

*